Dinții lipsă în Europa: ce arată cifrele despre care nu se vorbește
Mai mult de jumătate dintre europeni au cel puțin un dinte lipsă – doar că nu se vede. Am analizat statisticile oficiale din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, sondajele europene și studiile științifice. În fiecare țară am găsit ceva despre care nu se vorbește. Am căutat și răspunsuri la cele opt întrebări pe care și le pune aproape oricine are un dinte lipsă.
Articolul are caracter informativ. Toate cifrele provin din statistici și studii publice, pe care le indicăm la fiecare capitol și în lista de surse de la final.
Alegeți o țară. Pentru fiecare cifră vedeți și media Uniunii Europene.
România
Locul 21 din 27 la ponderea persoanelor care au toți dinții naturali
Ce o deosebește:Un implant costă aici 7,5 săptămâni de salariu net – cea mai mare valoare din UE –, iar 73% dintre pacienții adulți au goluri lăsate de dinți care nu au mai fost înlocuiți.
30%au toți dinții naturaliUE: 41%
65%au cel puțin un dinte lipsăUE: 57%
6%nu mai au niciun dinte naturalUE: 7%
7,5 săptămânide salariu net costă un implant de 2.000 €UE: 3,5 săptămâni
90%din costurile de la dentist le plătesc oamenii din buzunar
3,7%dintre adulți au renunțat la tratamentul dentar din cauza prețuluiîn cea mai săracă cincime: 6,6%UE: 2,7%
Dinți: Eurobarometer 330 (2009, persoane de peste 15 ani, date declarate de respondenți). Salarii: Eurostat 2025. Plăți din buzunar: OECD (2024). Renunțarea la tratament: Eurostat 2024, persoane de peste 16 ani.
Prin ce se deosebește fiecare dintre cele 27 de țări
În fiecare țară a Uniunii Europene am căutat o cifră prin care se deosebește de celelalte. Țara dumneavoastră este prima, celelalte urmează în ordine alfabetică.
RomâniaUn implant costă aici 7,5 săptămâni de salariu net – cea mai mare valoare din UE –, iar 73% dintre pacienții adulți au goluri lăsate de dinți care nu au mai fost înlocuiți.
AustriaUn implant de 2.000 € costă aici doar 2,5 săptămâni de salariu net, și totuși, încă de la căderea Cortinei de Fier, austriecii merg pentru dinți noi în zona de graniță a Ungariei.
Belgia11% dintre oameni nu mai au niciun dinte natural – împreună cu Polonia, cea mai mare pondere din UE, deși un implant costă aici doar 2,9 săptămâni de salariu net.
BulgariaPentru îngrijirea dentară s-au cheltuit 16 dolari pe locuitor pe an (2019), a doua cea mai mică sumă din UE. Un implant costă aici 7,2 săptămâni de salariu net, a doua cea mai mare valoare din Uniune.
Cehia43% dintre oameni au toți dinții naturali – peste media UE și cea mai mare pondere dintre toate țările fostului bloc estic.
Cipru57% dintre oameni au toți dinții naturali – împreună cu Danemarca și Malta, cea mai mare pondere din UE.
Croația73% dintre oameni au cel puțin un dinte lipsă – împreună cu Estonia, a doua cea mai mare pondere din UE. Partea din costuri pe care oamenii o plătesc singuri la dentist a scăzut însă din 2019 de la 41% la 31% – împreună cu Franța, cea mai mare scădere din Uniune.
DanemarcaAici sunt cei mai mulți oameni cu toți dinții naturali (57%), și totuși 7,3% dintre adulți au renunțat să meargă la dentist din cauza prețului ridicat – de aproape trei ori peste media UE.
Estonia73% dintre oameni au cel puțin un dinte lipsă. Estonienii de peste 50 de ani aveau în 2013, în medie, doar 14,3 dinți naturali – cel mai mic număr din cele 14 țări europene din sondajul SHARE.
Finlanda7% dintre adulți nu au primit tratament dentar din cauza listelor de așteptare – cea mai mare pondere din UE și de paisprezece ori peste media Uniunii.
FranțaOamenii plătesc singuri la dentist doar 15% din costuri – cea mai mică pondere din UE și cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în 2019. Totuși, 5,2% dintre adulți au renunțat la tratament din cauza prețului ridicat.
GermaniaCheltuielile pentru îngrijirea dentară sunt aici cele mai mari din UE (372 de dolari pe locuitor, 2019), iar din cauza prețului ridicat doar 0,3% dintre oameni au renunțat să meargă la dentist. Asigurarea publică de sănătate decontează, singură, aproximativ 33.500 de extracții dentare pe zi.
GreciaOamenii plătesc singuri la dentist nu mai puțin de 100% din costuri, iar 11,3% dintre adulți au renunțat la tratament din cauza prețului ridicat – în ambele cazuri, cea mai mare pondere din UE. Printre cei mai săraci, ponderea ajunge la 17,6%.
IrlandaUn implant costă aici doar 2,2 săptămâni de salariu net – a doua cea mai mică valoare din UE –, iar mai mult de jumătate dintre oameni (51%) au toți dinții naturali.
ItaliaDoar 4% dintre oameni nu mai au niciun dinte natural – împreună cu Letonia și Cipru, cea mai mică pondere din UE după Suedia. Cheltuielile pentru îngrijirea dentară (317 dolari pe locuitor) se numără printre primele cinci din Uniune.
LetoniaDin cauza prețului ridicat, 8,7% dintre adulți au renunțat la tratamentul dentar, iar printre cei mai săraci 16,5% – cea mai mare pondere din UE după Grecia. Oamenii plătesc aici singuri la dentist 88% din costuri.
LituaniaOamenii plătesc singuri la dentist 81% din costuri, și totuși doar 1,7% dintre adulți au renunțat la tratament din cauza prețului ridicat – sub media UE.
LuxemburgUn implant de 2.000 € costă aici doar 1,9 săptămâni de salariu net – cel mai puțin din UE și de aproape patru ori mai puțin decât în România.
Malta57% dintre oameni au toți dinții naturali (împreună cu Danemarca și Cipru, cea mai mare pondere din UE), iar din cauza prețului ridicat doar 0,2% dintre adulți au renunțat să meargă la dentist – cea mai mică pondere din Uniune.
Polonia11% dintre oameni nu mai au niciun dinte natural – împreună cu Belgia, cea mai mare pondere din UE. Printre persoanele de 65–74 de ani, ponderea celor fără dinți a scăzut însă în zece ani la mai puțin de jumătate.
PortugaliaDin cauza prețului ridicat, 7,3% dintre adulți au renunțat la tratamentul dentar, iar printre cei mai săraci chiar 15,1% – a treia cea mai mare pondere din UE.
SlovaciaAici se extrag aproximativ 78 de dinți pe oră (2025). Partea din costuri pe care oamenii o plătesc singuri la dentist a crescut din 2019 cu aproape 10 puncte procentuale (de la 41% la 51%) – a doua cea mai mare creștere din UE.
SloveniaPartea din costuri pe care oamenii o plătesc singuri la dentist a crescut din 2019 cel mai mult din UE – cu aproape 11 puncte procentuale (de la 23% la 33%). Din cauza listelor de așteptare, 3,6% dintre adulți nu au primit tratament, cea mai mare pondere din Uniune după Finlanda.
SpaniaOamenii plătesc singuri la dentist 98% din costuri – cea mai mare pondere din UE după Grecia –, iar 4,7% dintre adulți au renunțat la tratament din cauza prețului ridicat.
SuediaDoar 2% dintre oameni nu mai au niciun dinte natural și doar 10% au mai puțin de 20 de dinți – în ambele cazuri, cele mai mici ponderi din UE.
Țările de JosÎn 1981, aproape 32% dintre olandezii de peste 15 ani purtau proteză totală, iar în 2004 doar 14%. În 2009, 46% dintre oameni aveau toți dinții naturali.
UngariaȚara în care Europa merge pentru implanturi ieftine are cei mai puțini oameni cu toți dinții naturali (19%) și cei mai mulți oameni cu mai puțin de 20 de dinți (43%).
Majoritatea invizibilă: celor mai mulți dintre noi ne lipsește un dinte, doar că nu se vede
Urcați într-un tramvai din Bratislava, în metroul din Paris sau într-un autobuz din Atena și priviți în jur. Aproape nimănui nu i se vede că îi lipsește un dinte. Și totuși, majorității adulților din jurul dumneavoastră le lipsește cel puțin unul.
57%
dintre europenii de peste 15 ani au cel puțin un dinte lipsă. Doar 41% își mai au toți dinții naturali.
Eurobarometer 330 (2009), ultimul sondaj despre sănătatea orală realizat în toate țările UE
Câți dinți se extrag
Puține țări publică numărul dinților extrași într-un an. În Germania, asigurarea publică de sănătate decontează, singură, aproximativ 33.500 de extracții dentare pe zi, adică aproximativ 1.400 pe oră (2024, fără pacienții privați). Slovacia publică chiar și numărul exact pentru întreaga țară: în 2025 s-au extras acolo 683.032 de dinți, aproximativ 78 pe oră.
De ce nu vedem asta
De obicei pierdem mai întâi dinții care nu se văd când zâmbim. Un studiu suedez a urmărit timp de zece ani persoane cu vârste între 50 și 60 de ani: acestea au pierdut 7,5% dintre molarii inferiori, dar numai 1,8% dintre canini.
Ultimul sondaj care a numărat dinții în toate țările Uniunii Europene a avut loc în toamna anului 2009 (Eurobarometer 330). Diferențele dintre țări erau uriașe: ponderea celor care aveau toți dinții naturali varia de la 19% în Ungaria la 57% în Danemarca, Malta și Cipru. În România, proporția era de 30%, așa că aproape doi din trei români (65%) aveau deja cel puțin un dinte lipsă. Datele pentru țara dumneavoastră le găsiți în prezentarea țărilor.
Câți europeni aveau cel puțin un dinte lipsă (pe grupe de vârstă)
15–24 de ani15%
25–39 de ani40%
40–54 de ani64%
55 de ani și peste84%
România, peste 15 ani65%
Eurobarometer 330 (2009), date declarate de respondenți; ponderile le-am calculat pe baza tabelelor din raport.
Dacă vă lipsește un dinte, nu sunteți o excepție. Faceți parte din majoritate – doar că nu știm unii de alții.
De ce tocmai pe la patruzeci de ani: trei procese care ne ajung din urmă deodată
La împlinirea a patruzeci de ani nu se întâmplă nimic deosebit. În jurul acestei vârste însă, de obicei ne ajung din urmă deodată trei procese care au început mult mai devreme.
38 de ani
vârsta la care apar, la nivel mondial, cele mai multe cazuri noi de boală gingivală severă
Kassebaum et al., Journal of Dental Research, 2014
1. Gingiile
Cazurile noi de boală gingivală severă (parodontită) se înmulțesc cel mai rapid între treizeci și patruzeci de ani și ating vârful în jurul vârstei de 38 de ani. Studiile naționale germane din 1990 și 2007 au arătat că, începând de pe la patruzeci de ani, boala gingiilor este cea mai frecventă cauză a extracțiilor dentare – mai frecventă decât caria. În Germania, astăzi doar aproximativ 4% dintre persoanele de 35–44 de ani au gingiile complet sănătoase, iar 17,5% au o formă severă a bolii.
2. Plombele vechi
Aproximativ jumătate din munca dentiștilor generaliști o reprezintă înlocuirea plombelor vechi. La fiecare înlocuire, cavitatea se mărește puțin. Când plomba ocupă suprafața masticatorie și ambii pereți laterali ai dintelui, dintele își pierde aproximativ 63% din rigiditate. Simpla deschidere a dintelui pentru tratamentul de canal îl slăbește doar cu 5%. Potrivit unui studiu suedez, dinții tratați de canal se pierd de aproximativ patru ori mai des.
3. Primul molar permanent („molarul de șase ani”)
Primul molar permanent erupe pe la șase-șapte ani și nu înlocuiește niciun dinte de lapte. Este primul dinte permanent din gură și de aceea lucrează cel mai mult. Molarii conduc în clasamentul dinților pierduți: în zece ani, 39% dintre suedezii cu vârste între 50 și 60 de ani au pierdut cel puțin un dinte.
Și care dinți rezistă cel mai mult? Caninii inferiori se numără printre dinții care rămân cel mai mult timp în gură.
Un dinte lipsă nu este, așadar, un semn de neglijență. Este o chestiune de biologie și de timp.
Prețul unui zâmbet: același dinte, alt număr de săptămâni de muncă
Pe eticheta de preț, un implant arată cam la fel în Austria și în Slovacia. Diferența constă în câte săptămâni de muncă sunt necesare pentru aceeași sumă.
aproape 6 săptămâni
de muncă îl costă pe un slovac un implant de 2.000 €. Pe un austriac, 2,5 săptămâni.
Eurostat, câștiguri nete 2025; calcul propriu
Implant de 2.000 € în săptămâni de salariu net (2025)
Luxemburg1,9 săptămâni
Irlanda2,2 săptămâni
Danemarca2,3 săptămâni
Austria2,5 săptămâni
Țările de Jos2,5 săptămâni
Suedia2,7 săptămâni
Finlanda2,8 săptămâni
Germania2,8 săptămâni
Belgia2,9 săptămâni
Franța3,2 săptămâni
Media UE3,5 săptămâni
Cipru3,7 săptămâni
Italia3,7 săptămâni
Spania3,8 săptămâni
Malta4,1 săptămâni
Slovenia4,3 săptămâni
Estonia4,6 săptămâni
Grecia4,8 săptămâni
Portugalia4,8 săptămâni
Cehia5,0 săptămâni
Lituania5,4 săptămâni
Polonia5,4 săptămâni
Letonia5,5 săptămâni
Slovacia5,7 săptămâni
Croația6,2 săptămâni
Ungaria6,7 săptămâni
Bulgaria7,2 săptămâni
România7,5 săptămâni
Calcul: am împărțit 2.000 € la salariul net lunar al unui angajat fără copii, cu câștig mediu (Eurostat, 2025), și am înmulțit rezultatul cu 4,33 (numărul mediu de săptămâni dintr-o lună). Folosim aceeași sumă pentru toate țările, ca să poată fi comparate.
În România, un implant cu coroană costă de obicei între 6.400 și 16.000 de lei. La un salariu mediu net de 6.200 de lei pe lună (1.156 €), aceasta înseamnă între 4,5 săptămâni și 2,6 luni de muncă.
Cine plătește nota
Slovacii plătesc astăzi din buzunar 51% din toate cheltuielile pentru îngrijirea dentară. În 2019, ponderea era de 41%. În Cehia este de 60%, în Ungaria de 66%, în România de 90%, în Germania de 19%, iar în Franța de 15% (OECD, 2024). Datele pentru toate țările le găsiți în tabelul celor 27 de țări.
Diferențele se văd și în cheltuielile totale. În 2019, pentru îngrijirea dentară s-au cheltuit în Germania 372 de dolari americani pe locuitor, în Slovacia 57, iar în România 19 (OMS). Casele de asigurări de sănătate din Slovacia decontează un implant doar în mod excepțional – de exemplu după un accident grav, în cazul unei tumori sau al unei malformații congenitale a maxilarului.
Paradoxul: plătim cel mai mult, ne plângem cel mai puțin
Oamenii din Europa Centrală și de Est plătesc cel mai mult din propriul buzunar – și totuși se plâng cel mai puțin. În 2024, doar 0,9% dintre slovaci au declarat că au renunțat la un tratament dentar din cauza prețului. În Franța, ponderea a fost de 5,2% (Eurostat).
De ce? Întrebările din sondaj se referă la consultații sau tratamente, nu despre înlocuirea unui dinte lipsă. Golul cu care omul a învățat să trăiască nu ajunge în statistică drept „nevoie”. Aceasta este interpretarea noastră – sondajul nu măsoară direct acest lucru.
Prețul îi afectează cel mai mult pe cei cu venituri mai mici. Cea mai săracă cincime a europenilor renunță la tratamentul dentar din cauza prețului de nouă ori mai des decât cea mai bogată (5,4% față de 0,6%). Iar persoanele cu vârste între 45 și 64 de ani rămân cel mai des fără tratamentul dentar de care au nevoie.
Paradoxul turismului dentar: țara zâmbetelor noi avea cei mai puțini dinți naturali
Încă de la căderea Cortinei de Fier, austriecii merg pentru dinți noi în orașele de graniță din Ungaria, mai ales la Mosonmagyaróvár. Pentru o mare parte a Europei, Ungaria este sinonimă cu implanturile accesibile.
19%
dintre maghiari aveau în 2009 toți dinții naturali – cea mai mică pondere din întreaga Uniune Europeană
Eurobarometer 330 (513 interviuri în Ungaria)
Numai că, în ultimul sondaj paneuropean, tocmai maghiarii aveau cei mai puțini dinți naturali din toate țările Uniunii. Doar 19% dintre ei aveau toți dinții, iar 43% aveau mai puțin de 20 de dinți. În Suedia, ponderea era de 10%. Dintre maghiarii cărora le lipseau dinți, doar 24% purtau o proteză mobilă (media UE: 31%).
În Ungaria, un implant costă între 600.000 și 1,2 milioane de forinți, adică aproximativ 1.645 – 3.290 € (februarie 2026). Un maghiar muncește pentru asta 1,3 – 2,6 luni, în timp ce un german ar munci pentru aceeași sumă 0,5 – 1,1 luni.
Prețurile clinicilor de lângă graniță se adaptează portofelelor austriecilor, germanilor sau britanicilor. Pentru localnici, ele nu sunt „ieftine”. Potrivit estimărilor din domeniu, anual vin 60.000 – 70.000 de turiști dentari, însă cifre oficiale nu există.
Cortina de Fier din gura noastră: o graniță care trece printr-o generație
Zidul Berlinului a căzut în 1989. În zâmbetele celor care au crescut în spatele Cortinei de Fier, granița se vede însă și astăzi – doar că din alt motiv decât se spune de obicei.
Câți oameni aveau toți dinții naturali (peste 15 ani, 2009)
Ungaria19%
Croația26%
Estonia27%
Polonia28%
Letonia29%
Slovacia29%
România30%
Lituania31%
Portugalia32%
Slovenia32%
Belgia33%
Franța34%
Austria35%
Germania38%
Bulgaria40%
Luxemburg40%
Media UE41%
Cehia43%
Țările de Jos46%
Spania47%
Italia49%
Grecia50%
Irlanda51%
Finlanda53%
Suedia55%
Cipru57%
Danemarca57%
Malta57%
Eurobarometer 330 (2009), date declarate de respondenți.
Același stat, aceeași asigurare, alți dinți
Cea mai puternică dovadă vine din Germania. La douăzeci de ani după reunificare, 29% dintre locuitorii fostei Germanii de Est și 40% dintre cei din fosta Germanie de Vest își mai aveau toți dinții naturali – în același stat și cu aceeași asigurare de sănătate din 1990.
29%fosta Germanie de Est
40%fosta Germanie de Vest
Maghiarilor cu vârste între 35 și 44 de ani le lipseau în 2004, în medie, 8,9 dinți. Germanilor de aceeași vârstă le lipsește astăzi aproximativ unul. Datele provin din ani diferiți, dar diferența este uriașă.
Nu dentiștii de azi sunt de vină
Cabinetele din Slovacia au raportat în 2025 aproximativ 126 de dinți extrași la 1.000 de locuitori sau aproximativ 150 dacă luăm în calcul și cabinetele care nu au trimis raportul. Asigurarea publică germană a raportat, singură, aproximativ 147. În plus, dentiștii slovaci fac aproximativ 4,5 plombe la o extracție, cei germani 3,6. Este un calcul aproximativ al nostru, deoarece țările numără intervențiile diferit – dar este suficient pentru a demonta mitul „extracției în loc de tratament”.
Diferența se explică prin trei lucruri:
Generația care și-a pierdut dinții înainte de 1990 sau în jurul acelui an.
Golurile înlocuite mai rar. În România, doar 14% dintre persoanele cu dinți lipsă purtau o proteză.
Cheltuielile pentru îngrijirea dentară, care sunt de 6 până la 20 de ori mai mici pe locuitor decât în Germania.
Vestea bună: Estul recuperează decalajul
În Polonia, ponderea persoanelor de 65–74 de ani fără niciun dinte natural a scăzut în zece ani la mai puțin de jumătate – de la 40,8% în 2009 la 18,8% în 2019. Iar granița nu este netă: Cehia (43%) se situa peste media UE, în timp ce Austria (35%) și Franța (34%) erau mai aproape de Est.
Dacă aveți cincizeci sau șaizeci de ani și vă lipsesc dinți, nu este un eșec personal. Este o bucată de istorie pe care o poartă cu ea întreaga dumneavoastră generație.
Zâmbetul care costă un loc de muncă: același CV, un dinte lipsă
În Argentina, recrutori din 300 de organizații au trebuit să ierarhizeze 20 de CV-uri similare, cu fotografie. Candidații cărora le lipseau dinți în poză au ajuns în medie abia pe locul 15,5 din 20.
+20 de puncte
atât a crescut rata de ocupare a femeilor cărora le lipseau dinții din față, după un tratament stomatologic gratuit care a inclus și dinți noi
Experiment randomizat, Santiago de Chile (J-PAL)
Cea mai convingătoare dovadă vine dintr-un experiment din Santiago de Chile. Participanții aleși aleatoriu au primit tratament dentar gratuit în valoare de aproximativ 800 de dolari americani, inclusiv proteze dentare. Rata de ocupare a crescut cu 5 puncte procentuale, iar la femeile cărora le lipseau dinții din față – chiar cu 20 de puncte. Femeilor le-a crescut considerabil și încrederea în sine. Efectul asupra ocupării s-a văzut mai ales în munca informală și în activitățile pe cont propriu și s-a estompat după aproximativ trei ani. Încrederea sporită în sine s-a menținut însă.
Zâmbetul ascuns
În Anglia, în 2023, nu mai puțin de 24% dintre adulți se jenau să zâmbească, să râdă sau să-și arate dinții. În 2009, ponderea era de 16% (sondaj național oficial). În Uniunea Europeană, persoanele care aveau de cele mai multe ori greutăți în a-și plăti facturile se rușinau de dinții lor de trei ori mai des (16% față de 5%). Printre cei care nu aveau un dentist în apropiere, ponderea ajungea la 20%.
„Toată viața ta trece prin dinți.” – participant la un studiu britanic bazat pe interviuri (Rousseau et al., 2014)
Dinții spun ceva despre copilărie, nu despre caracter
Europenii de peste 50 de ani care au crescut într-o casă cu mai mult de 25 de cărți au, în medie, cu 1,4 dinți mai mulți decât cei care au crescut cu mai puține cărți. Germanilor de 65–74 de ani cu cel mai scăzut nivel de educație le lipsesc în medie 11,4 dinți, iar celor cu cel mai înalt nivel – 5,7.
Lunile pe care nu le numără nimeni: viața cu un gol în dantură în timpul așteptării
Între extracția unui dinte și dintele nou trec săptămâni sau chiar luni. Nicio statistică europeană nu înregistrează câte sunt de fapt.
Când se inserează implantul după extracția dintelui (consensul internațional ITI)
în aceeași zi
după 4–8 săptămâni
după 12–16 săptămâni
după mai mult de 6 luni
După fiecare dintre aceste momente urmează încă o perioadă de vindecare până la coroană. Potrivit datelor clinicilor, întregul drum de la extracție la dintele definitiv durează de obicei între 4 și 12 luni.
Între timp, maxilarul se schimbă. În locul dintelui extras, osul pierde în trei luni aproximativ o treime din lățime, iar în șase-șapte luni între 29 și 63% din lățime.
Când așteptarea nu se mai termină
Mulți nu ajung niciodată la capătul așteptării. Într-un studiu național românesc din 2024, 73% dintre pacienții adulți aveau goluri rămase neînlocuite.
−24%proteze mobile realizate în Slovacia: 89.387 (2013) → 67.604 (2025)
Cabinetele stomatologice din Slovacia au realizat în 2025 cu 24% mai puține proteze mobile decât în 2013, deși s-au extras doar cu 4% mai puțini dinți permanenți. Le-au luat locul implanturile sau rămân mai multe goluri neînlocuite? Statistica nu arată asta și, deocamdată, nimeni nu a pus public această întrebare.
Tocmai pentru aceste luni a apărut Denticor
Denticor este un dinte estetic temporar pe care vi-l puneți singur, acasă – atunci când nu vreți să umblați cu un gol vizibil cât timp așteptați sau strângeți bani pentru o soluție definitivă. Nu este un dispozitiv medical și nici nu înlocuiește tratamentul stomatologic. Este un zâmbet pentru perioada de tranziție.
Când dentistul e departe sau scump: oamenii se descurcă singuri
Când dentistul e prea departe, prea scump sau nu are nicio programare disponibilă, oamenii improvizează. Fenomenul este cel mai bine documentat în Marea Britanie, unde despre intervențiile dentare făcute pe cont propriu („DIY dentistry”) se vorbește de ani buni.
1 din 10
britanici a recunoscut că și-a făcut deja singur o intervenție dentară
YouGov, martie 2023, 2.104 adulți
În sondajul YouGov din martie 2023, unul din zece britanici a recunoscut că a recurs la o astfel de intervenție, iar mai mult de jumătate dintre ei au făcut-o în ultimii doi ani. Nu mai puțin de 22% dintre adulți nu erau înscriși la niciun dentist. Într-un sondaj mai recent, din februarie 2026, 7% dintre britanici trecuseră printr-o intervenție dentară făcută pe cont propriu, iar în Plymouth chiar 14%.
Ce au făcut britanicii care s-au descurcat singuri (2026)
Au calmat durerea cu ulei de cuișoare sau cu un ulei anestezic44%
Și-au scos cu cleștele un dinte mobil sau dureros35%
Și-au lipit la loc o coroană sau o plombă30%
Și-au pilit un dinte ciobit29%
Au încercat să spargă un abces cu un obiect ascuțit18%
Sondaj al aplicației bancare Thinkmoney în rândul a 2.000 de adulți britanici, februarie 2026 (potrivit Dentistry.co.uk). Procentele se referă doar la cei care s-au descurcat singuri.
De ce? Aproximativ o treime dintre ei au invocat costurile la stomatologul privat, trei din zece nu au primit o programare în sistemul public de sănătate NHS, iar 26% aveau dureri atât de mari, încât nu au mai putut aștepta.
Ce văd dentiștii
Într-un sondaj al Asociației Stomatologice Britanice (BDA) din 2024, 82% dintre cei 500 de dentiști chestionați au declarat că, de la lockdown încoace, au tratat un pacient care încercase înainte să se descurce singur. Au descris dinți scoși cu cleștele, coroane lipite cu adeziv instant și chiar gumă de mestecat în loc de plombă. Asociația vorbește despre o „epidemie” și o pune în legătură și cu înmulțirea cazurilor de sepsis de origine dentară. Președintele ei a descris ceea ce văd dentiștii din spitale drept „scene ca dintr-un roman de Dickens”.
Nu este un fenomen nou. Încă din 2007, într-un sondaj realizat în Anglia, 6% dintre respondenți recunoșteau că s-au tratat singuri din cauza accesului dificil la îngrijire dentară. Unul dintre ei a declarat că și-a scos cu cleștele 14 dinți.
Nu e vorba doar de Marea Britanie
În Franța, potrivit ministerului sănătății, 70,8% dintre comune sunt foarte slab deservite de medici stomatologi (2024), iar tratamentele dentare reprezintă aproape jumătate din toate îngrijirile medicale la care renunță francezii. De aceea, din ianuarie 2025, un dentist nou nu mai poate deschide pur și simplu un cabinet într-o zonă în care există suficienți dentiști.
În Finlanda, 7% dintre adulți nu au primit tratament dentar din cauza listelor de așteptare, iar în Slovenia 3,6% (Eurostat, 2024). În Cehia, aproximativ 10% dintre cabinetele stomatologice nu au contract cu casa de asigurări de sănătate, iar unele localități mici au căutat un dentist un an întreg sau chiar mai mult (Televiziunea Cehă, 2022).
Cel mai greu le este celor cu venituri mici. Dintre grecii expuși riscului de sărăcie care aveau nevoie de un dentist, 52,8% au renunțat la tratament (față de 22,7% dintre ceilalți). În România, ponderea a fost de 43,5% față de 12,6% (Eurostat, 2024).
Frica despre care nu se vorbește
Potrivit unei metaanalize a 31 de studii cu 72.577 de adulți, aproximativ 15% dintre oameni se tem de dentist, iar circa 3% au o frică foarte puternică. În Suedia, 19% dintre adulți aveau cel puțin o teamă ușoară de dentist, iar în Marea Britanie 11,6% dintre oameni sufereau de o anxietate dentară puternică. În Elveția, ponderea celor cu frică de dentist a scăzut în șapte ani de la 21% la 13%.
În statistica Eurostat, doar 0,3% dintre europeni invocă frica drept motiv principal pentru care nu au mers la dentist, cei mai mulți fiind danezii (1%). Fiecare respondent poate indica însă un singur motiv, iar frica se ascunde adesea în spatele prețului sau al amânării, așa că statistica o subestimează probabil.
Cleștele și adezivul instant nu sunt dovezi de nesăbuință. Ele arată ce se întâmplă când dentistul e prea departe, prea scump sau când ne e frică de el.
Dacă vă lipsește un dinte, faceți parte din majoritatea europenilor. Doar că nu se vede.
Pe la patruzeci de ani este o chestiune de biologie și de timp, nu un eșec.
În Europa de Est este și o moștenire a istoriei – iar situația se schimbă rapid.
Prețul unui dinte nou se măsoară în săptămâni de muncă, iar în Slovacia, de exemplu, e nevoie de peste două ori mai multe decât în Austria.
Cel mai mare gol nu este însă în gură, ci în statistici. Din 2009, nimeni nu a mai numărat dinții în toate țările UE. Slovacia nu are un studiu clinic reprezentativ recent despre dantura adulților. Și nimeni nu măsoară cât timp trăiesc oamenii cu un gol în dantură până ajung la un dinte nou.
Întrebări frecvente
Câți români au cel puțin un dinte lipsă?
În ultimul sondaj paneuropean (Eurobarometer 330, 2009), 30% dintre românii de peste 15 ani aveau toți dinții naturali. Cel puțin un dinte lipsea la 65% dintre ei, adică la aproape doi din trei.
Câți dinți se extrag într-un an?
Nu există o cifră la nivel european; doar puține țări o publică. În Germania, asigurarea publică de sănătate decontează, singură, aproximativ 33.500 de extracții dentare pe zi (2024, fără pacienții privați). În Slovacia, în 2025 au fost extrași 683.032 de dinți, adică aproximativ 78 pe oră.
Ce dinți pierdem primii?
Cel mai des molarii, în special primul molar inferior, care erupe pe la șase ani. Caninii inferiori se numără printre dinții care rezistă cel mai mult.
De ce încep să lipsească dinții pe la patruzeci de ani?
Se întâlnesc trei procese de durată: boala gingiilor (cazurile noi severe ating vârful în jurul vârstei de 38 de ani), plombele înlocuite în repetate rânduri, care slăbesc dintele, și molarii, care lucrează în gură încă de la șase ani. Începând de pe la patruzeci de ani, boala gingiilor este cea mai frecventă cauză a extracțiilor dentare.
De ce au oamenii din Europa de Est mai puțini dinți naturali?
Diferența se explică mai ales prin generația tratată înainte de 1990, prin înlocuirea mai rară a golurilor și prin cheltuielile mult mai mici pentru îngrijirea dentară. Dentiștii slovaci de azi nu extrag mai mulți dinți pe locuitor decât cei germani.
Cât costă un implant raportat la salariu?
Un implant de 2.000 € echivalează în România cu 7,5 săptămâni de salariu mediu net, iar în Austria cu aproximativ 2,5 săptămâni (Eurostat, 2025, calcul propriu). Prețurile obișnuite din România, între 6.400 și 16.000 de lei, înseamnă între 4,5 săptămâni și 2,6 luni de muncă.
Toate cele 27 de țări într-un singur tabel
Țările sunt ordonate alfabetic. Pe telefon, derulați tabelul orizontal.
Țara
Toți dinții naturali
Cel puțin 1 dinte lipsă
Fără dinți naturali
Implant de 2.000 € (săptămâni de salariu net)
Plătesc din buzunar la dentist
Au renunțat la tratament din cauza prețului
Media UE
41%
57%
7%
3,5
–
2,7%
Austria
35%
63%
7%
2,5
54%
0,7%
Belgia
33%
67%
11%
2,9
70%
2,8%
Bulgaria
40%
59%
8%
7,2
55%
1,6%
Cehia
43%
56%
7%
5,0
60%
0,6%
Cipru
57%
43%
4%
3,7
79%
1,8%
Croația
26%
73%
7%
6,2
30%
0,3%
Danemarca
57%
43%
5%
2,3
51%
7,3%
Estonia
27%
73%
7%
4,6
65%
3,2%
Finlanda
53%
47%
7%
2,8
57%
0,6%
Franța
34%
65%
6%
3,2
15%
5,2%
Germania
38%
59%
6%
2,8
19%
0,3%
Grecia
50%
49%
7%
4,8
100%
11,3%
Irlanda
51%
48%
7%
2,2
61%
1,2%
Italia
49%
49%
4%
3,7
–
1,7%
Letonia
29%
69%
4%
5,5
88%
8,7%
Lituania
31%
67%
5%
5,4
81%
1,7%
Luxemburg
40%
60%
6%
1,9
28%
1,2%
Malta
57%
41%
5%
4,1
81%
0,2%
Polonia
28%
68%
11%
5,4
64%
0,7%
Portugalia
32%
65%
9%
4,8
–
7,3%
România
30%
65%
6%
7,5
90%
3,7%
Slovacia
29%
71%
7%
5,7
51%
0,9%
Slovenia
32%
67%
9%
4,3
33%
0,3%
Spania
47%
52%
6%
3,8
98%
4,7%
Suedia
55%
45%
2%
2,7
58%
1,8%
Țările de Jos
46%
54%
9%
2,5
24%
0,4%
Ungaria
19%
80%
10%
6,7
66%
0,5%
Surse: Eurobarometer 330 (2009); Eurostat earn_nt_net (2025) și hlth_silc_09 (2024); OECD, cheltuieli pentru îngrijirea dentară (2024; Danemarca, Luxemburg și Țările de Jos 2025, Malta 2023). Pentru Italia și Portugalia, OECD nu publică acest indicator.
Vă lipsește un dinte și așteptați o soluție definitivă?
Denticor AI vă analizează situația și vă spune dacă Denticor este potrivit pentru dumneavoastră ca soluție temporară.
Eurostat: nevoi nesatisfăcute de îngrijire dentară, după motiv și venit (hlth_silc_09), 2024. Eurostat
OECD: cheltuieli pentru îngrijirea dentară, după modul de finanțare (System of Health Accounts). OECD
Prin ce se deosebește fiecare țară
CBS (institutul de statistică al Țărilor de Jos): ponderea persoanelor cu proteză totală, 1981 și 2004. CBS
Stock C, Jürges H, Shen J, Bozorgmehr K, Listl S: numărul de dinți naturali la persoanele de peste 50 de ani din 14 țări europene (SHARE, 2013). Community Dentistry and Oral Epidemiology, 2016. DOI
Celelalte cifre provin din aceleași surse ca tabelul celor 27 de țări și din sursele capitolelor de mai jos.
Capitolul 1: Majoritatea invizibilă
KZBV: Jahrbuch 2025 – extracții dentare în asigurarea publică de sănătate din Germania (12,256 milioane în 2024). KZBV
Centrul Național de Informații în Sănătate al Slovaciei (NCZI): Îngrijirea stomatologică în Republica Slovacă 2025 și setul de date A08, 2013–2025. Raport (PDF) · Date (XLSX)
Comisia Europeană: Special Eurobarometer 330 – Oral Health, 2010 (date colectate în 2009). PDF
Paulander J, Axelsson P, Lindhe J, Wennström JL: pierderea dinților între 50 și 60 de ani, urmărire pe 10 ani în Suedia. Acta Odontologica Scandinavica, 2004;62(4). Articol
Capitolul 2: De ce tocmai pe la patruzeci de ani
Kassebaum NJ et al.: prevalența globală a parodontitei severe, 1990–2010 (72 de studii, 37 de țări). Journal of Dental Research, 2014. IHME
Rousseau N, Steele J, May C, Exley C: „Your whole life is lived through your teeth” (39 de interviuri). Sociology of Health & Illness, 2014. DOI
Numărul de cărți din copilărie și numărul de dinți după 50 de ani (SHARE). Community Dentistry and Oral Epidemiology, 2017. DOI
Capitolul 7: Lunile pe care nu le numără nimeni
ITI: consensul privind inserarea implanturilor în alveola rămasă după extracție. ITI
Tan WL et al.: analiză sistematică a modificărilor osului și ale gingiei după extracția dentară (20 de studii). Clinical Oral Implants Research, 2012. PubMed
Colegiul Medicilor Stomatologi din România: studiul național de sănătate orală 2024 (Economica.net). Economica.net
Capitolul 8: Când dentistul e departe sau scump
YouGov: unul din zece britanici și-a făcut singur o intervenție dentară, 2023. YouGov
Thinkmoney: sondaj în rândul a 2.000 de adulți britanici, februarie 2026 (Dentistry.co.uk, 24.04.2026). Dentistry.co.uk
Sondaj al Asociației Stomatologice Britanice (BDA), 2024. Dentistry.co.uk
Dentistry Watch: sondaj în Anglia, 2007 (Dentistry.co.uk, 15.10.2007). Dentistry.co.uk
